Sunday, January 27, 2008
Thursday, November 29, 2007
"PARAISO"-O LUME PARCĂ DIN TRECUT
La "Festivalul de Film Documentar DOC EST", desfăşurat miercuri, 28 noiembrie 2007, ora 19, la Casa de Cultură "Mihai Ursachi", a fost prezentat filmul "PARAISO" de Alina Teodorescu. Pe durata festivalului a fost prezentă şi regizoarea româncă a acestei pelicule, Alina Teodorescu pentru a discuta cu publicul şi pentru a realiza workshop-uri cu studenţii.După difuzarea filmului, regizoarea a prezentat dificultatile pe care le-a presupus realizarea acestui proiect.
"PARAISO", realizat in 2003, este un film fascinant despre viaţa de zi cu zi din Guantanamo, un oraş sărac din Cuba, loc unde nu se întîmplă niciodată nimic. În spatele acestui nimic însă, viaţa pulsează în ritmuri de salsa, în iubire, în muzică, într-o filosofie de viaţă cuceritor de simplă. "Paraiso" creează din mai multe fire ale povestirii atît o imagine impresionanta şi emoţională, cît şi imaginea luptei dure a vieţii cotidiene cubaneze.Pentru acesti oameni, paradisul este asociat cu America. A rezultat un portret al unei societăţi care este bazată - în pofida fricii existenţiale - pe dragoste şi energie pozitivă. Conceput in numai 10 luni si finantat de cei care au muncit la acest proiect ,cu un un buget de 25000Euro, filmul a avut un mare succes si impact asupra spectatorilor ieseni care au fost in numar foarte mare si care au aplaudat-o pe Alina Teodorescu minute in sir.
REALIZATOR: SALAHORU ANA-MARIA
Thursday, October 4, 2007
LITERATURA DIN DIASPORA- ION MILOS
• dialog cu Ion Miloş, poet şi traducător român stabilit în Suedia
Născut în 1930, în Banatul Iugoslav, Ion Miloş a făcut studii superioare la Belgrad şi la Paris (Sorbona), unde a obţinut şi licenţa de doctor în litere. Din 1964 s-a stabilit în Suedia, organizînd acolo expoziţii de artă plastică şi carte, turnee ale teatrelor şi formaţiilor de dansuri populare româneşti.
Este autor a 21 volume de versuri şi 46 de traduceri în şi din limbile română, sîrbo-croată, macedoneană, suedeză. A tradus în limba suedeză din Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Geo Bogza, Emil Cioran, D.R. Popescu etc. Misionar al culturii române, Ion Miloş a fost prezent zilele acestea la Salonul Internaţional de Carte Românească, organizat de Biblioteca "Gh Asachi".
– Dle Ion Miloş, cum e să fii român născut în Serbia, format la Paris şi rezident în Suedia?
– E greu întotdeauna pentru un om care se naşte străin, eu am rămas un străin etern, inclusiv în România. Dintre toate trecerile pe care le-am avut în viaţa mea, cea mai grea a fost cea spre ţările scandinave. În Franţa era o cultură latină, o intelectualitate fină, dar în Suedia lumea este pragmatică, şi nu-l ia pe om după verbul "a fi", ci după "a avea".
Eu m-am considerat întotdeauna un scriitor român. Am început să scriu în română, apoi în sîrbă, franceză, suedeză. Dintre toate aceste patru limbi cărora le aparţin, româna n-aş putea s-o uit niciodată.
– Sînteţi unul dintre românii din diaspora care s-a preocupat nu numai de cariera sa, ci şi de promovarea spiritualităţii româneşti în lume. În ce au constat eforturile dvs?
– Am făcut ceva ce n-au făcut alţi români plecaţi în străinătate, care au scris şi s-au făcut cunoscuţi în alte limbi, părăsind limba română. Eu am avut o gîndire care nu-i prea românească, eu n-am uitat de cei rămaşi acasă. Şi alţii puteau să traducă, asta i-am spus şi lui Cioran, cu care am fost prieten, i-am tradus două cărţi şi am scris primul eseu despre creaţia lui în suedeză. Eu l-am tradus pentru prima oară pe Mihai Eminescu – nimeni nu-l cunoştea în Suedia, nici măcar profesorii universitari –, pe Lucian Blaga, am realizat în premieră absolută o antologie de poezie românească cu toţi poeţii români din lume, 177 de poeţi. Nu mai există o astfel de antologie, e un unicat şi aşa va rămîne!
– Aţi făcut mai multe decît a făcut chiar statul român pentru popularizarea culturii noastre în lume. Aţi avut, probabil, şi satisfacţii pe măsură?
– Traducerile au fost o bucurie pentru mine, dar mi-au făcut mult rău, pentru ca românului îi lipseşte sentimentul actului obştesc. Pe scriitorul român nu-l interesează decît propria persoană. Eu trăiam în iluzia că românu-i om de omenie. Cînd veneam cu cîte-o carte tradusă, toţi se uitau la cuprins. Dacă nu-şi vedeau numele, îmi întorceau spatele, dacă erau acolo, comentau că alţii au mai multe pagini! Nici măcar statul român n-a făcut nimic pentru a sprijini traducerile. Eu vin în România ca un cetăţean străin. În 2002, m-au făcut cetăţean de onoare al României, primul după cel de-al doilea război mondial, dar tot eu îmi plătesc drumul, la hotel am tarife de străin, editorii în străinătate tot eu îi caut, fac cel mai autentic voluntariat. Oricît de mari ar fi scriitorii noştri, ei sînt şi rămîn necunoscuţi. Nu sîntem cunoscuţi în lume din cauza unei boli naţionale: invidia! De aceea n-am primit niciodată Premiul Nobel pentru literatură şi nici nu-l vom primi! Românii sînt cunoscuţi doar prin micimile lor.
– Cum vi se pare atmosfera din spaţiul literar românesc?
– Nu înţeleg de ce politicul continuă să dicteze în literatura română. Românilor le lipseşte sentimentul actului obştesc şi continuă să judece după mentalitatea de gaşcă, de grup. Adepţii acestei mentalităţi judecă pătimaş: dacă eşti din gaşcă te divinizează, dacă nu, eşti marginalizat. Acum românul nu se mai mulţumeşte doar cu moartea caprei vecinului, ci urmăreşte şi moartea vecinului. Dar eu voi continua să promovez cultura românească în lume, pentru că se află mai presus de orice interes meschin.
CITESTE O POEZIE
Citeste o poezie in fiecare dimineata
Oamenii dorm
Cu soarele pe burta
Marea canta
Gandul moare
Din nervi picura sare
Fericire cumparata
Autor: Ion-Milos
VACANTA
Asculta muzica
Invata de la radacini si izvoare
Cum simte si gandeste Dumnezeu
Nu-ti impovara mintea
Cu fel de fel de lucruri
Mintea nu functioneaza ca stomacul
Nu varsa ce nu-i prieste
Citeste o poezie in fiecare dimineata
Asculta muzica
Invata de la radacini si izvoare
Cum simte si gandeste Dumnezeu
Autor: Ion-Milos
În şedinţa din 7 martie 2002, Guvernul a hotărât să propună Parlamentului acordarea cetăţeniei române, cu titlu de "cetăţenie de onoare" domnului Ion Miloş, poet, eseist, traducător, promotor al spiritualităţii româneşti în Suedia.
Domnul Ion Miloş este etnic român, născut în Banatul sârbesc, actualmente cetăţean suedez. Activitatea domnului Ion Miloş se remarcă atât prin traducerea de poezie şi proză românească, cât şi prin promovarea unor componente ale spiritualităţii româneşti, cum ar fi: organizarea în Suedia a unor expoziţii de pictură, grafică şi sculptură românească, precum şi de turnee ale unor formaţii artistice din România, cooperând în acelaşi timp şi cu misiunea noastră diplomatică din Suedia.
De remarcat este faptul că în anul 1989, cu ocazia centenarului Eminescu, domnul Ion Miloş a format în Suedia Comitetul Eminescu şi a susţinut conferinţe despre Mihai Eminescu la universităţile din Lund, Malmo şi Stockolm.
În anul 1998, a obţinut premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru antologia de poezie "La masa tăcerii", cuprinzând lucrări a 177 de scriitori din întreaga lume. De asemenea, lucrările domnului Miloş sunt traduse în mai multe limbi, fiind incluse în manualele şcolare şi de liceu din Suedia.
Domnul Ion Miloş este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Suedia, Serbia, Republica Moldova şi Macedonia.
În conformitate cu prevederile art.38 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991 - "Cetăţenia română, cu titlul de "cetăţenie de onoare", se poate acorda unor străini pentru serviciile deosebite aduse ţării şi naţiunii române, la propunerea Guvernului, fără nici o altă formalitate de către Parlamentul României."
Faţă de cele prezentate, Guvernul propune acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoare", domnului Ion Miloş, prin adoptarea unei hotărâri de către cele două Camere ale Parlamentului României, în conformitate cu prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.
Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis în şedinţă comună să solicite celor două comisii juridice elaborarea unui proiect de hotărâre a Parlamentului privind acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoare", domnului Ion Miloş, poet, eseist, promotor al spiritualităţii româneşti în Suedia.
În şedinţa din 9 aprilie 2002, membrii celor două comisii juridice au examinat Hotărârea Guvernului nr.E.117/1/28 martie 2002, prin care se propune acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoare", domnului Ion Miloş pentru servicii deosebite aduse ţării şi naţiunii române, prin traducere de poezie şi de proză românească, precum şi promovarea unor componente ale spiritualităţii româneşti în Suedia, precum şi curriculum vitae al acestuia.
În urma exprimării punctelor de vedere, membrii comisiilor juridice au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului celor două Camere, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de Hotărâre a Parlamentului privind acordarea cetăţeniei române cu titlul de "cetăţenie de onoare" domnului Ion Miloş, anexat la prezentul raport.
Thursday, September 27, 2007
IASUL CULTURAL: UNA DIN CELE 7 MINUNI ALE ROMANIEI!!
1. Palatul Culturii;
2. Casa Dosoftei;
3. Mitropolia Moldovei si a Bucovinei;
4. Biserica "Sf. trei ierarhi";
5. Universitatea "Alexandru Ioan Vuza";
6. Teatrul National "V. Alecsandri";
7. Parcul Copou.
Palatul Culturii a fost inaugurat, in 1926, de catre Ferdinand de Hohenzollern. Realizat dupa planurile arhitectului I.D.Berindei, constructia Palatului a durat doua decenii. Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii curti domnesti (1434), reconstruita in stil neoclasic de printul Alexandru Moruzi (1806-1812).
Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice in exterior.
Elementele de interes turistic sunt: Sala gotica, unde se poate admira mozaicul ce reprezinta un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale, lei). Sala "Voievozilor" se afla la etaj si contine, in medalioane, portretele domnilor Moldovei si ale regilor Romaniei. Tot la etajul I se afla sala "Henri Coanda", ale carei lambriuri au fost executate dupa un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat in turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din ora in ora, "Hora Unirii".
Astazi Palatul Culturii din Iasi este sediul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi si cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu.
REALIZATORI: MARGARINT CATALINA, MORARASU IRINA, RUSU LORENA, SALAHORU ANA- MARIA
Wednesday, May 30, 2007
ROLUL PERTURBATOR/(IN)FORMATIV AL NTCI


În locul omului natural, al omului religios, al omului ascetic, apare un tip uman care şi-a pierdut aproape toate aceste calitati, functii şi puteri. În lumina cercetailor unui psiholog,omul televizual "sufera de un sindrom în care se combina infirmitati multiple", ceea ce ne arata ca e vorba de purtatorul "unor terifiante mutatii", a caror nota dominanta e negativul omului creat de Dumnezeu. De aici şi ideea de nihilism, mai mult sau mai putin afirmat, însa cu siguranta stocat în subconştientul uman.Tulburator este şi faptul ca, "plonjarea individului în mediul comunicarii video este similara intrarii
într-o stare semi-hipnotica", ceea ce antreneaza o diminuare a cenzorului rational al judecatii, precum şi deschiderea portilor subconştientului şi patrunderea necenzurata a mesajelor TV în adâncul acestuia. Şi din moment ce functioneaza pe principiul dependentei, se poate asemana oricarui drog, cu influente la fel de negative, deoarece anihileaza ratiunea, vointa şi chiar afectul uman. Degradarea se produce în timp, în functie de capacitatile proprii fiecarei persoane, dar efectul e acelaşi. Şi, asemanator oricarei dependente, poate fi identificata prin efectele resimtite de cei carora au fost privati de marea placere a vizionarii, irascibilitate şi chiar furie necontrolata. Alt simptom este acela de a nu recunoaşte dependenta. Doar cei din jur ar fi dependenti de televizor, nu noi…!!!
Cercetarile neuropsihologilor demonstreaza ca vizionarea TV altereaza în special capacitatile cognitive ale persoanei. Nu numai procesul învatarii este dezavantajat, ci şi gândirea logica şi analitica, discursivitatea, capacitatea de exprimare a ideilor, creativitatea şi chiar dezvoltarea inteligentei. Televiziunea afecteaza mai ales cortexul prefrontal, acea parte a creierului care este cel mai bine dezvoltata la om, unde sunt mediate procesele mentale superioare, ce diferentiaza fiinta umana de celelalte vietuitoare. Afectiunile pe care nu numai vizionarea TV, dar şi jocurile pe calculator şi navigarea necontrolata pe internet, le produc asupra cortexului prefrontal se remarca uşor la copii şi tineri în dificultatile pe care aceştia le întâmpina în a se concentra şi în sustinerea motivatiei, în controlul emotiilor şi al comportamentului, în planificarea şi organizarea programului.
Pe supozitia cum ca televiziunea şi calculatorul ar avea un rol decisiv în procesul învatarii, s-au investit în lumea întreaga miliarde de dolari în programe pentru educatie şi informare prin calculator. Însa generatiile care vin nu mai au deschidere pentru ce înseamna o viata adevarata, cu tot ce presupune aceasta: responsabilitati, implicare, organizare. Par a trai în lumea lor, a personajelor fantastice, sau chiar daca nu au ajuns acolo îi îngrozesc pe profesori cu mostre de violenta provenita din filmele şi desenele animate pe care le urmaresc si în care se implica cu atâta interes.
Tot prin media - televizor, internet - putem vedea numai modele care ne tenteaza imaginatia: vedete fara vreun cusur vizibil, care ne dau, sub o forma sau alta,
sfaturi legate de cum sa ne îmbracam, sa ne comportam, etc. pâna când ajungem chiar sa ne identificam cu acestea sau sa râvnim la "fericirea" lor şi uitam de fericirea pe acest pamânt, dar mai ales de cea veşnica.
Tot în cazul elevilor, se constata o scadere a capacitatii de concentrare şi de atentie, precum şi de "mânuire" a limbii, de utilizare a acesteia într-un mod cursiv, coerent şi corect ca sintaxa. De acest fapt ar fi responsabila tocmai emisfera stânga a cortexului, cea care prin privitul excesiv la televizor este inhibata.
E un efort aproape imposibil de a propune cartea în locul televizorului, pentru ca nefiind atât de puternic stimulati vizual, lectura devine plictisitoare pentru copiii care nu au acest exercitiu. Aşadar, de mici ar trebui sa li se citeasca poveşti, apoi sa li se sugestioneze lectura acestora cu cât mai putine poze, imagini, pentru a le putea dezvolta echilibrat latura rationala, logica, precum şi imaginatia. În acest sens, fiind binecunoscut rolul pe care îl are limbajul în formarea gândirii şi a personalitatii de sine statatoare, capabila de a trai şi de a-şi însuşi viata ca dar divin.
Tot un mod de a "trata" efectele televiziunii este bineînteles, reducerea numarului de ore dedicat vizionarii (maximum 3 ore pe zi), înlocuirea acestuia cu exercitii fizice, cu plimbari în natura (atât cât mai exista parcurile), numai ca acest lucru nu este dorit de o societate consumista cum a început sa devina si societatea româneasca. Cu cât stam mai pasivi în fata unui ecran, cu atât suntem mai influentabili şi chiar mai bolnavi, întrucât e demonstrat ca privitul la TV şi mâncatul în acelaşi timp duce la obezitate, o alta problema a zilelor noastre. Undele transmise de ecranul televizorului încetinesc metabolismul uman, iar grasimile, atât de abundente,nu au alta solutie decât sa fie"stocate", caci mişcarea, ca factor vital în dezvoltarea umana, lipseşte cu desavârşire.
O ultima solutie, şi poate cea mai importanta la nihilismul transmis şi prin media, este aceea de a întelege pericolele de care suntem înconjurati şi de a lua atitudine.
Sa diferentiem planurile, real de ireal, viata noastra, ca entitati personale, unice, de "valorile"care ne sunt impuse prin media ca demne de invidiat, şi sa cautam fericirea la Dumnezeu, caci numai în El gasim Calea, Adevarul şi Viata.
Sunday, May 20, 2007
JURNAL
.jpg)
.jpg)
Este o zi foarte frumoasa de primavara!Doamna profesor Elena Manuca ne-a facut o propunere interesanta:in aceasta zi are loc PARADA HAINELOR PE DOS,unde tinerii/elevii de la diferite scoli for merge imbracati pe dos,impartind pliante si cantand un cantec compus special pentru aceasta zi.Toate aceste,pentru a demonstra tuturor celor care ne privesc si ne aud ca NU HAINA FACE PE OM.

