"PARAISO"-O LUME PARCĂ DIN TRECUT

Regizoarea Alina Teodorescu

In aceste zile FESTIVALUL DE FILM DOCUMENTAR DOC EST a "gazduit" peste 500 de cinefili!!

La "Festivalul de Film Documentar DOC EST", desfăşurat miercuri, 28 noiembrie 2007, ora 19, la Casa de Cultură "Mihai Ursachi", a fost prezentat filmul "PARAISO" de Alina Teodorescu. Pe durata festivalului a fost prezentă şi regizoarea româncă a acestei pelicule, Alina Teodorescu pentru a discuta cu publicul şi pentru a realiza workshop-uri cu studenţii.După difuzarea filmului, regizoarea a prezentat dificultatile pe care le-a presupus realizarea acestui proiect.

"PARAISO", realizat in 2003, este un film fascinant despre viaţa de zi cu zi din Guantanamo, un oraş sărac din Cuba, loc unde nu se întîmplă niciodată nimic. În spatele acestui nimic însă, viaţa pulsează în ritmuri de salsa, în iubire, în muzică, într-o filosofie de viaţă cuceritor de simplă. "Paraiso" creează din mai multe fire ale povestirii atît o imagine impresionanta şi emoţională, cît şi imaginea luptei dure a vieţii cotidiene cubaneze.Pentru acesti oameni, paradisul este asociat cu America. A rezultat un portret al unei societăţi care este bazată - în pofida fricii existenţiale - pe dragoste şi energie pozitivă. Conceput in numai 10 luni si finantat de cei care au muncit la acest proiect ,cu un un buget de 25000Euro, filmul a avut un mare succes si impact asupra spectatorilor ieseni care au fost in numar foarte mare si care au aplaudat-o pe Alina Teodorescu minute in sir.

REALIZATOR: SALAHORU ANA-MARIA

LITERATURA DIN DIASPORA- ION MILOS

"Nu sîntem cunoscuţi în lume din cauza unei boli naţionale: invidia!"
• dialog cu Ion Miloş, poet şi traducător român stabilit în Suedia



Născut în 1930, în Banatul Iugoslav, Ion Miloş a făcut studii superioare la Belgrad şi la Paris (Sorbona), unde a obţinut şi licenţa de doctor în litere. Din 1964 s-a stabilit în Suedia, organizînd acolo expoziţii de artă plastică şi carte, turnee ale teatrelor şi formaţiilor de dansuri populare româneşti.

Este autor a 21 volume de versuri şi 46 de traduceri în şi din limbile română, sîrbo-croată, macedoneană, suedeză. A tradus în limba suedeză din Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Geo Bogza, Emil Cioran, D.R. Popescu etc. Misionar al culturii române, Ion Miloş a fost prezent zilele acestea la Salonul Internaţional de Carte Românească, organizat de Biblioteca "Gh Asachi".
– Dle Ion Miloş, cum e să fii român născut în Serbia, format la Paris şi rezident în Suedia?
– E greu întotdeauna pentru un om care se naşte străin, eu am rămas un străin etern, inclusiv în România. Dintre toate trecerile pe care le-am avut în viaţa mea, cea mai grea a fost cea spre ţările scandinave. În Franţa era o cultură latină, o intelectualitate fină, dar în Suedia lumea este pragmatică, şi nu-l ia pe om după verbul "a fi", ci după "a avea".
Eu m-am considerat întotdeauna un scriitor român. Am început să scriu în română, apoi în sîrbă, franceză, suedeză. Dintre toate aceste patru limbi cărora le aparţin, româna n-aş putea s-o uit niciodată.
– Sînteţi unul dintre românii din diaspora care s-a preocupat nu numai de cariera sa, ci şi de promovarea spiritualităţii româneşti în lume. În ce au constat eforturile dvs?
– Am făcut ceva ce n-au făcut alţi români plecaţi în străinătate, care au scris şi s-au făcut cunoscuţi în alte limbi, părăsind limba română. Eu am avut o gîndire care nu-i prea românească, eu n-am uitat de cei rămaşi acasă. Şi alţii puteau să traducă, asta i-am spus şi lui Cioran, cu care am fost prieten, i-am tradus două cărţi şi am scris primul eseu despre creaţia lui în suedeză. Eu l-am tradus pentru prima oară pe Mihai Eminescu – nimeni nu-l cunoştea în Suedia, nici măcar profesorii universitari –, pe Lucian Blaga, am realizat în premieră absolută o antologie de poezie românească cu toţi poeţii români din lume, 177 de poeţi. Nu mai există o astfel de antologie, e un unicat şi aşa va rămîne!
– Aţi făcut mai multe decît a făcut chiar statul român pentru popularizarea culturii noastre în lume. Aţi avut, probabil, şi satisfacţii pe măsură?
– Traducerile au fost o bucurie pentru mine, dar mi-au făcut mult rău, pentru ca românului îi lipseşte sentimentul actului obştesc. Pe scriitorul român nu-l interesează decît propria persoană. Eu trăiam în iluzia că românu-i om de omenie. Cînd veneam cu cîte-o carte tradusă, toţi se uitau la cuprins. Dacă nu-şi vedeau numele, îmi întorceau spatele, dacă erau acolo, comentau că alţii au mai multe pagini! Nici măcar statul român n-a făcut nimic pentru a sprijini traducerile. Eu vin în România ca un cetăţean străin. În 2002, m-au făcut cetăţean de onoare al României, primul după cel de-al doilea război mondial, dar tot eu îmi plătesc drumul, la hotel am tarife de străin, editorii în străinătate tot eu îi caut, fac cel mai autentic voluntariat. Oricît de mari ar fi scriitorii noştri, ei sînt şi rămîn necunoscuţi. Nu sîntem cunoscuţi în lume din cauza unei boli naţionale: invidia! De aceea n-am primit niciodată Premiul Nobel pentru literatură şi nici nu-l vom primi! Românii sînt cunoscuţi doar prin micimile lor.
– Cum vi se pare atmosfera din spaţiul literar românesc?
– Nu înţeleg de ce politicul continuă să dicteze în literatura română. Românilor le lipseşte sentimentul actului obştesc şi continuă să judece după mentalitatea de gaşcă, de grup. Adepţii acestei mentalităţi judecă pătimaş: dacă eşti din gaşcă te divinizează, dacă nu, eşti marginalizat. Acum românul nu se mai mulţumeşte doar cu moartea caprei vecinului, ci urmăreşte şi moartea vecinului. Dar eu voi continua să promovez cultura românească în lume, pentru că se află mai presus de orice interes meschin.

CITESTE O POEZIE

Citeste o poezie in fiecare dimineata
Oamenii dorm
Cu soarele pe burta
Marea canta
Gandul moare
Din nervi picura sare
Fericire cumparata

Autor: Ion-Milos


VACANTA


Asculta muzica
Invata de la radacini si izvoare
Cum simte si gandeste Dumnezeu
Nu-ti impovara mintea
Cu fel de fel de lucruri
Mintea nu functioneaza ca stomacul
Nu varsa ce nu-i prieste
Citeste o poezie in fiecare dimineata
Asculta muzica
Invata de la radacini si izvoare
Cum simte si gandeste Dumnezeu

Autor: Ion-Milos

În şedinţa din 7 martie 2002, Guvernul a hotărât să propună Parlamentului acordarea cetăţeniei române, cu titlu de "cetăţenie de onoare" domnului Ion Miloş, poet, eseist, traducător, promotor al spiritualităţii româneşti în Suedia.

Domnul Ion Miloş este etnic român, născut în Banatul sârbesc, actualmente cetăţean suedez. Activitatea domnului Ion Miloş se remarcă atât prin traducerea de poezie şi proză românească, cât şi prin promovarea unor componente ale spiritualităţii româneşti, cum ar fi: organizarea în Suedia a unor expoziţii de pictură, grafică şi sculptură românească, precum şi de turnee ale unor formaţii artistice din România, cooperând în acelaşi timp şi cu misiunea noastră diplomatică din Suedia.

De remarcat este faptul că în anul 1989, cu ocazia centenarului Eminescu, domnul Ion Miloş a format în Suedia Comitetul Eminescu şi a susţinut conferinţe despre Mihai Eminescu la universităţile din Lund, Malmo şi Stockolm.

În anul 1998, a obţinut premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru antologia de poezie "La masa tăcerii", cuprinzând lucrări a 177 de scriitori din întreaga lume. De asemenea, lucrările domnului Miloş sunt traduse în mai multe limbi, fiind incluse în manualele şcolare şi de liceu din Suedia.

Domnul Ion Miloş este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Suedia, Serbia, Republica Moldova şi Macedonia.

În conformitate cu prevederile art.38 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991 - "Cetăţenia română, cu titlul de "cetăţenie de onoare", se poate acorda unor străini pentru serviciile deosebite aduse ţării şi naţiunii române, la propunerea Guvernului, fără nici o altă formalitate de către Parlamentul României."

Faţă de cele prezentate, Guvernul propune acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoare", domnului Ion Miloş, prin adoptarea unei hotărâri de către cele două Camere ale Parlamentului României, în conformitate cu prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.



Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis în şedinţă comună să solicite celor două comisii juridice elaborarea unui proiect de hotărâre a Parlamentului privind acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoare", domnului Ion Miloş, poet, eseist, promotor al spiritualităţii româneşti în Suedia.

În şedinţa din 9 aprilie 2002, membrii celor două comisii juridice au examinat Hotărârea Guvernului nr.E.117/1/28 martie 2002, prin care se propune acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoare", domnului Ion Miloş pentru servicii deosebite aduse ţării şi naţiunii române, prin traducere de poezie şi de proză românească, precum şi promovarea unor componente ale spiritualităţii româneşti în Suedia, precum şi curriculum vitae al acestuia.

În urma exprimării punctelor de vedere, membrii comisiilor juridice au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului celor două Camere, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de Hotărâre a Parlamentului privind acordarea cetăţeniei române cu titlul de "cetăţenie de onoare" domnului Ion Miloş, anexat la prezentul raport.

IASUL CULTURAL: UNA DIN CELE 7 MINUNI ALE ROMANIEI!!

1. Palatul Culturii;
2. Casa Dosoftei;
3. Mitropolia Moldovei si a Bucovinei;
4. Biserica "Sf. trei ierarhi";
5. Universitatea "Alexandru Ioan Vuza";
6. Teatrul National "V. Alecsandri";
7. Parcul Copou.



Palatul Culturii a fost inaugurat, in 1926, de catre Ferdinand de Hohenzollern. Realizat dupa planurile arhitectului I.D.Berindei, constructia Palatului a durat doua decenii. Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii curti domnesti (1434), reconstruita in stil neoclasic de printul Alexandru Moruzi (1806-1812).
Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice in exterior.
Elementele de interes turistic sunt: Sala gotica, unde se poate admira mozaicul ce reprezinta un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale, lei). Sala "Voievozilor" se afla la etaj si contine, in medalioane, portretele domnilor Moldovei si ale regilor Romaniei. Tot la etajul I se afla sala "Henri Coanda", ale carei lambriuri au fost executate dupa un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat in turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din ora in ora, "Hora Unirii".
Astazi Palatul Culturii din Iasi este sediul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi si cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu.

REALIZATORI: MARGARINT CATALINA, MORARASU IRINA, RUSU LORENA, SALAHORU ANA- MARIA

ROLUL PERTURBATOR/(IN)FORMATIV AL NTCI

În locul omului natural, al omului religios, al omului ascetic, apare un tip uman care şi-a pierdut aproape toate aceste calitati, functii şi puteri. În lumina cercetailor unui psiholog,omul televizual "sufera de un sindrom în care se combina infirmitati multiple", ceea ce ne arata ca e vorba de purtatorul "unor terifiante mutatii", a caror nota dominanta e negativul omului creat de Dumnezeu. De aici şi ideea de nihilism, mai mult sau mai putin afirmat, însa cu siguranta stocat în subconştientul uman.Tulburator este şi faptul ca, "plonjarea individului în mediul comunicarii video este similara intrarii
într-o stare semi-hipnotica", ceea ce antreneaza o diminuare a cenzorului rational al judecatii, precum şi deschiderea portilor subconştientului şi patrunderea necenzurata a mesajelor TV în adâncul acestuia. Şi din moment ce functioneaza pe principiul dependentei, se poate asemana oricarui drog, cu influente la fel de negative, deoarece anihileaza ratiunea, vointa şi chiar afectul uman. Degradarea se produce în timp, în functie de capacitatile proprii fiecarei persoane, dar efectul e acelaşi. Şi, asemanator oricarei dependente, poate fi identificata prin efectele resimtite de cei carora au fost privati de marea placere a vizionarii, irascibilitate şi chiar furie necontrolata. Alt simptom este acela de a nu recunoaşte dependenta. Doar cei din jur ar fi dependenti de televizor, nu noi…!!!
Cercetarile neuropsihologilor demonstreaza ca vizionarea TV altereaza în special capacitatile cognitive ale persoanei. Nu numai procesul învatarii este dezavantajat, ci şi gândirea logica şi analitica, discursivitatea, capacitatea de exprimare a ideilor, creativitatea şi chiar dezvoltarea inteligentei. Televiziunea afecteaza mai ales cortexul prefrontal, acea parte a creierului care este cel mai bine dezvoltata la om, unde sunt mediate procesele mentale superioare, ce diferentiaza fiinta umana de celelalte vietuitoare. Afectiunile pe care nu numai vizionarea TV, dar şi jocurile pe calculator şi navigarea necontrolata pe internet, le produc asupra cortexului prefrontal se remarca uşor la copii şi tineri în dificultatile pe care aceştia le întâmpina în a se concentra şi în sustinerea motivatiei, în controlul emotiilor şi al comportamentului, în planificarea şi organizarea programului.
Pe supozitia cum ca televiziunea şi calculatorul ar avea un rol decisiv în procesul învatarii, s-au investit în lumea întreaga miliarde de dolari în programe pentru educatie şi informare prin calculator. Însa generatiile care vin nu mai au deschidere pentru ce înseamna o viata adevarata, cu tot ce presupune aceasta: responsabilitati, implicare, organizare. Par a trai în lumea lor, a personajelor fantastice, sau chiar daca nu au ajuns acolo îi îngrozesc pe profesori cu mostre de violenta provenita din filmele şi desenele animate pe care le urmaresc si în care se implica cu atâta interes.
Tot prin media - televizor, internet - putem vedea numai modele care ne tenteaza imaginatia: vedete fara vreun cusur vizibil, care ne dau, sub o forma sau alta,
sfaturi legate de cum sa ne îmbracam, sa ne comportam, etc. pâna când ajungem chiar sa ne identificam cu acestea sau sa râvnim la "fericirea" lor şi uitam de fericirea pe acest pamânt, dar mai ales de cea veşnica.
Tot în cazul elevilor, se constata o scadere a capacitatii de concentrare şi de atentie, precum şi de "mânuire" a limbii, de utilizare a acesteia într-un mod cursiv, coerent şi corect ca sintaxa. De acest fapt ar fi responsabila tocmai emisfera stânga a cortexului, cea care prin privitul excesiv la televizor este inhibata.
E un efort aproape imposibil de a propune cartea în locul televizorului, pentru ca nefiind atât de puternic stimulati vizual, lectura devine plictisitoare pentru copiii care nu au acest exercitiu. Aşadar, de mici ar trebui sa li se citeasca poveşti, apoi sa li se sugestioneze lectura acestora cu cât mai putine poze, imagini, pentru a le putea dezvolta echilibrat latura rationala, logica, precum şi imaginatia. În acest sens, fiind binecunoscut rolul pe care îl are limbajul în formarea gândirii şi a personalitatii de sine statatoare, capabila de a trai şi de a-şi însuşi viata ca dar divin.

Tot un mod de a "trata" efectele televiziunii este bineînteles, reducerea numarului de ore dedicat vizionarii (maximum 3 ore pe zi), înlocuirea acestuia cu exercitii fizice, cu plimbari în natura (atât cât mai exista parcurile), numai ca acest lucru nu este dorit de o societate consumista cum a început sa devina si societatea româneasca. Cu cât stam mai pasivi în fata unui ecran, cu atât suntem mai influentabili şi chiar mai bolnavi, întrucât e demonstrat ca privitul la TV şi mâncatul în acelaşi timp duce la obezitate, o alta problema a zilelor noastre. Undele transmise de ecranul televizorului încetinesc metabolismul uman, iar grasimile, atât de abundente,nu au alta solutie decât sa fie"stocate", caci mişcarea, ca factor vital în dezvoltarea umana, lipseşte cu desavârşire.

O ultima solutie, şi poate cea mai importanta la nihilismul transmis şi prin media, este aceea de a întelege pericolele de care suntem înconjurati şi de a lua atitudine.

Sa diferentiem planurile, real de ireal, viata noastra, ca entitati personale, unice, de "valorile"care ne sunt impuse prin media ca demne de invidiat, şi sa cautam fericirea la Dumnezeu, caci numai în El gasim Calea, Adevarul şi Viata.

JURNAL

PARADA HAINELOR PE DOS

Este o zi foarte frumoasa de primavara!Doamna profesor Elena Manuca ne-a facut o propunere interesanta:in aceasta zi are loc PARADA HAINELOR PE DOS,unde tinerii/elevii de la diferite scoli for merge imbracati pe dos,impartind pliante si cantand un cantec compus special pentru aceasta zi.Toate aceste,pentru a demonstra tuturor celor care ne privesc si ne aud ca NU HAINA FACE PE OM.

In sfarsit am plecat din Parcul Copou,unde ne-am adunat toti,si am plecat spre Palatul Culturii unde ne asteptau cei de la televiziunea romana pentru a ne lua cateva interviuri.Ajunsi acolo,a fost tinut un discurs dupa care am intrat in Palatul Culturii,unde am avut ocazia de a vizita tot ceea ce cuprindea intregul monument istoric.

A fost o zi extraordinara de unde am invatat ca NU HAINA FACE PE OM (ca nu tot ceea ce conteaza este imbracamintea omului ci ceea ce se afla in interiorul lui si in vocabularul acestuia)!Mi-a facut o deosebita placere sa particip la acest eveniment!Frumosss!

LICEAN EUROPEAN

Ai auzit,desigur,multe discutii despre integrarea europeana,fie la TV,fie pe strada sau in familie.Te-ai gandit, insa,ce inseamna acest lucru pentru tine?Poate ai crezut ca integrarea europeana nu este de nasul tau;ca reprezinta un subiect plictisitor,despre care vorbesc politicienii,cand vor sa dea bine.Uniunea Europeana tine la tinerii ca tine.De tine si de colegii tai,de viitorul vostru,depindem toti.

CE POATE INSEMNA PENTRU TINE UNIUNEA EUROPEANA?

Un spatiu comun,unde tinerii de toate nationalitatile,tinerii cu religii diferite,de culturi diferite,pot trai in pace,respectandu-se unii pe altii,ajuntandu-i pe cei defavorizati si exprimandu-si opinia in mod liber.UE inseamna:

-egalitate de sanse pentru barbati si femei;

-grija pentru mediul inconjurator;

-servicii medicale de calitate;

-locuri de munca pe masura pregatirii tale;

-dreptul de a calatori si de a studia in orice stat al UE.

In curand,si tu vei fi cetatean al acestui spatiu si vei putea beneficia de oportunitatile de care se bucura tinerii ca tine in EUROPA.

OPORTUNITATI DE EDUCATIE SI DISTRACTIE

Poti invata limbi straine intr-un mod atractiv si interesant!!!

Intr-o UNIUNE EUROPEANA multiculturala,cu 20 de limbi oficiale,ai posibilitatea sa inveti una sau mai multe limbi europene.Poti face acest lucru in Romania,cu vorbitori nativi,sau calatorind intr-unul din statele membre ale Uniunii.

2007-EUROPEAN YEAR OF EQUAL OPPORTUNITIES FOR ALL

COMBATING DISCRIMINATION IN THE EUROPEAN UNION


OUR DIFFERENCE IS OUR STRENGTH

Discrimination:it's wrong,it's illegal and it's a waste of talent and skills!
Europe's most precious resource is the rich diversity of its people.Yet prejudices and stereotypes aften mean that not all people in Europe enjoy the fair treatment to which they are entitled.Many are deprived of equal opportunities because of their sex,racial or ethnic origin,religion or belief,disability,age or sexual orientation.
Discrimination is devastating for the people directly affected.It also has a cost to society at large and to the economy as a whole.If Europe is to meet the challenges of globalisation and create more and better jobs,all of its people must have the same chances and opportunities.
Our difference is our strenght.In a recent survey by the European Commission,83% of companies with diversity policies say they bring real benefits to their business such as tapping into a wider pool of potential employees,improving staff motivation and benefiting from more innovative workforces.


EQUAL OPPORTUNITIES FOR ALL:THE 2007 EUROPEAN YEAR

The EU equality laws of 2000 have made it illegal to discriminate on the grounds of racial or ethnic origin or because of someone's sexual orientation,religion,belief,disability or age.These laws build on the extensive provisions at EU level to promote equality between women and men.
Although crucial,laws alone are not enough to put an end to discrimination.Many people remain deprived of equal opportunities,and European societies miss out on their talents.
This is where the 2007 European Year of Equal Opportunities for All comes in.

THE PALACE OF CULTURE COMES ALIEVE!!!

THE PALACE OF CULTURE-emblematic image of the city and of the country as

well-houses four big museums:the Art Museum,the Moldavian History Museum,the Ethnographic Museum of Moldavia, "Stefan Procopiu" Science and Technique Museum,together with the Regional Restoration-Conservation Laboratory and "Gheorghe Asachi" Public Library.

Each museum includes in its collection valuable items of the national cultural heritage,which is part of the world's heritage;on the other hand,visitors can admire many remarkable items of the universal culture and civilisation;this were obtained by acquisitions or cultural exchanges.

"STEFAN PROCOPIU" Science and Technique

MUSEUM includes several sections among which the one presenting the musical devices enjoys European importance.Some of them function according to the priciples of the aeolian harp (realized in England,during the 10th century) and of the viola (French creation of the 10th century);they are not only graphically represented,but also by an exhibit discovered in the department of Suceava.

THE ART MUSEUM is organized on the basis of the collections from the first Painting Gallery in Romania,inaugurated in 1860.Its patrimony consists in works of the Italian,Spanish,French,Flemish,Dutch,German,Austrian,Swiss,Czech,Russian,Bulgarian,Polish schools.

There couldn't miss the Romanian artists' paintings which became part of the world's patrimony.They are signed by D. Stahi,Theodor Aman,St. Luchian, N. Grigorescu, I. Andreescu,Th. Pallady, Gh. Petrascu, D. Paciurea, N. Tonitza, Al. Ciucurencu, C. Baba, I. Irimescu, etc.Out of the more than 8,000 paintings,almost 1,000 belong to the national and universal patrimony.

The museum also houses axhibitions of great contemporary artists from Holland,Egypt,Germania,France,Sweden,Czech Republic,Slovenia,etc.

THE MOLDAVIAN HISTORY MUSEUM owns a patrimony of more than 35,000 objects from various fields:archaeology,numismatics,decorative art,ancient books,documents,etc and here follows a short presentation of the most important exhibits.

THE ETHNOGRAPHIC MUSEUM of Moldavia owns collections of more than 11,oo0 objects representative for the Romanians' civilization and spirituality,the main occupations being:agriculture,breeding,harvesting,fishing.Every object in the museum or in the storehouse constitutes an unique item both in Romania and abroad,constituting the contribution of the Romanian people to the word's culture and civilization.

THE CARILLON,that is a set of bells sounded by pin cylinders on which a melody was recorded,is encountered in the towers of big cities.The first carillon was made in 1437,at Dunkerque.The one in the central tower of the Palace of Culture was realized at the beginning of the 20th century and it is conceived to play every sharp hour "Hora Unirii" (The Romanian Union Ring Dance"),which is the symbol of modern Romania.

The musical boxes represent a Swiss invention of the 18th century.The museum collection owns 10 such devices,dated to the 19th century,among which mention should be made of the one playing 12 Romanian songs,but also of the exhibit made in 1864,at Geneva.

The clocks with musical mechanism,the musical albums or icons are based on the same principle.One should notice the musical clock designed in 1875 at Vienna.

PAGINA DE JURNAL

23 aprilie,o zi ca oricare alta pana la ora 18 cand am mers la TEATRUL NATIONAL unde impreuna cu cativa colegi am vizionat o superba piesa de teatru:HARAP-ALB.

Inainte de a incepe minunata piesa ma asteptam sa vad niste personaje in varsta cum de fapt era si normal.....ma rog...ceva plictisitor mai ales ca citisem deja povestea de 3 ori eram oarecum dezinteresata dar in acelasi timp curioasa ca altfel nu as mai fi mers....era normal.

Cand a inceput:SURPRIZA!!!Tineri imbracati "la moda", care cantau in limba engleza cantece la fel de "noi" ca si hainele personajelor,ce mai.... ceva nemaipomenit,impresianant,distractiv si totusi urmarind acelasi fir epic ca in poveste cu toate ca erau introduse multe schimbari.

Oricine ar fi mers sunt sigura ca nu ar fi regretat si nu ar fi considerat ca ar fi fost un "timp pierdut".Am cunoscut o lume/latura noua a teatrului si a povestii unde actorii/personajele au imbinat basmul cu o lume a noului/"a modei".

CU SI DESPRE SCRIITORI (NE)CANONICI

Cred ca este nevoie, intai de toate, sa lamurim termenii. In general, prin scriitori canonici se inteleg scriitorii esentiali ai unei literaturi. Pentru a simplifica lucrurile, sa spunem ca e vorba de scriitorii care sunt cuprinsi/ar trebui sa fie cuprinsi in programa scolara. Pana in 1989, in Romania functionau doua canoane. Unul oficial, impus de autoritatea politica si cultivat la toate nivelele de invatamant. Era o formula compozita care combina criteriile estetice cu obedienta fata de politica partidului comunist. Valabil in partea sa antebelica, canonul oficial din perioada comunista devenea foarte tributar puterii politice atunci cand venea vorba de scriitorii contemporani. Aici intervenea celalalt canon, al scriitorilor promovati in principal prin cronicile scrise ale lui Nicolae Manolescu (in Romania literara) si vorbite, ale Monicai Lovinescu (la Radio Europa Libera). Cel care valideaza, in ultima instanta, canonul, este publicul. Ori, acesta a confirmat canonul neoficial. Dat fiind interesul urias pentru lectura din epoca respectiva, se poate spune ca, in pofida imensului aparat de propaganda al partidului comunist si al programelor scolare tot mai absurde, canonul neoficial a fost cel care a ajuns sa fie acceptat de mai toata lumea ca singurul valabil.In privinta scriitorilor de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, canonul a ramas cel trasat de Lovinescu si Calinescu. Pentru perioada comunista a ramas in buna masura valabil canonul neoficial, cel sugerat de cronicile lui Nicolae Manolescu. Cum literatura se afla in perpetua transformare, in mod natural, canonul a fost completat cu scriitorii care, din diverse motive, au fost pusi la index sau marginalizati in perioada comunista si cu cei aparuti in literatura dupa 1990. Daca inainte de 1990 publicul avea, asa cum am spus, un rol esential in validarea canonului, acum aceasta chestiune cade exclusiv in sarcina specialistilor. Interesul pentru lectura a scazut dramatic si pe nimeni nu mai intereseaza!

CAT ESTE DE ACTUAL VASILE ALECSANDRI?

Vasile Alecsandri dupa opinia mea si a multor alte persoane,este si va ramane un scriitor canonic cum de altfel sunt foarte multi scriitori!Citind operele sale si mai ales binecunoscuta opera "CHIRITA IN PROVINTIE" si toate celelalte opere care fac parte din "CICLUL CHIRITELOR" am observat spre surprinderea mea o deosebita capacitate a acestor opere de a ramane in mintea mea ducandu-ma in lumea cunoasterii si a intrebarilor...ceva fascinant:personajele sale si felul lor de a vorbi,de a se comporta!TOTUL E DIFERIT DE TOT!

Imi pare nespus de rau ca nu am participat la minunata intalnire cu OVIDIU LAZAR si PETRICA CIUBOTARU.Cu toate ca nu am fost,zic "minunata" deoarece a fost o dezbatere cu 2 oameni minunati si inteligenti care au fost pe masura asteptarilor colegilor mei.Din ceea ce mi-au povestit si din ceea ce am reusit sa vad in film,am realizat ce eveniment important am pierdut!

ZIUA MONDIALA A PAMANTULUI-22 APRILIE

Celebrata inca din 1970 s-a transformat treptat intr-o manifestare de amploare a omenirii.

Este ziua cand populatia din diferitele tari ale globului militeaza in vederea promovarii unui viitor mai bun pentru planeta,in spiritul educarii societatii si favorizarii participarii tuturor la actiunile de protejare a mediului.

Ziua Pamantului a trimis un mesaj foarte clar si foarte puternic si anume ca cetatenii intregii lumi vroiau masuri rapide si decisive legate de energia curata.Acum, lupta pentru un mediu curat continua.Suntem invitati,sa facem si sa fim o parte din istoria zilei pamantului:

-trebuie sa descoperim surse de energie despre care nici nu stiam ca exista;

-trebuie sa o simtim cum circula prin radacinile ierbii de la picioarele noastre;

-trebuie sa ne unim in a construi o lume sanatoasa,curata si diversa pentru generatiile ce vor urma.

DE CE NU (MAI)CITESC ADOLESCENTII??

Intorcandu-ne putin in timp,vedem ca adolescentii din trecut erau mult mai "ALTFEL"decat noi,adolescentii de azi!In timp,lumea a evoluat devenind astfel mai receptiva si mai deschisa catre nou!!!Adolescentii de astazi sunt atrasi de noutatile acestei lumi intrucat au lasat la o parte lectura,scrsul si tot ceea ce este legat de UNIVERSUL LITERATURII!!! Considera ca internetul si alte tehnologii avansate le ofera un orizont mult mai larg decat ceea ce se numeste LECTURA!!!Un sondaj realizat în rândul adolescenţilor arată că, deşi majoritatea dintre ei încă mai citesc, niciunul nu preferă să acorde minute preţioase din timpul lui liber pentru lectură. Adolescenţii vor să profite de timpul liber care le mai rămâne după orele de curs şi după teme pentru a se întâlni cu prietenii, pentru petreceri, pentru a asculta muzică sau pentru a naviga pe internet. Când totuşi o carte ajunge în mâna unui tânăr, aceasta nu e niciodată una de ştiinţă, adolescenţii îndreptându-şi atenţia către romane de aventură sau de dragoste.Un ex.dat de Consiliul Local al Tinerilor din sectorul 1 din Capitala:Consiliul Local al Tinerilor din sectorul 1 din Capitală şi-a propus justificarea campaniei pentru lectură demarată săptămâna trecută, prin realizarea acestui sondaj de opinie pe un eşantion de 621 de elevi din clasele a X-a şi a XI-a din 16 licee bucureştene. Rezultatul... "Pe vremea mea nu era aşa". Probabil că aşa ar spune cei din generaţiile care, cu paşi mai alerţi sau mai lenţi, s-au îndepărtat de vârsta adolescenţei, văzând că preocupările pe care le au tinerii sunt atât de diferite de ceea ce era în atenţia lor.La întrebarea "Ce preferi să faci în timpul liber?", niciunul dintre elevii chestionaţi nu a inclus lectura pe lista opţiunilor. Muzica stă în topul preferinţelor adolescenţilor (19%), la un nivel aproape egal cu cei care preferă să îşi petreacă timpul liber navigând pe internet sau jucându-se pe calculator. La numai două procente diferenţă se găsesc cei care doresc să profite de timpul liber pentru a se întâlni cu prietenii, urmaţi de tinerii care preferă să se plimbe prin oraş sau să meargă la petreceri - aproape nouă procente. Surprinzător, televizorul este preferat de numai cinci procente din cei intervievaţi, tot atâţia spunând că îşi dedică timpul liber odihnei.

CE TIP DE LECTURA SUSCITA INTERESUL ADOLESCENTILOR?

Deşi majoritatea - aproape 70% - susţin că preferă CARTEA în forma ei tradiţională şi numai 17 procente declară că ar citi în format electronic, tinerii nu fac eforturi pentru achiziţionarea cărţilor. Astfel, întrebaţi despre modalitatea de a procura cărţile aflate pe lista de lectură obligatorie de la şcoală, cei mai mulţi aleg soluţia împrumutului, de la biblioteca şcolii sau de la prieteni. Numai 10% din elevi intră în librării pentru a-şi cumpăra cărţile obligatorii pentru şcoală, în timp ce, pentru 8% din ei, criteriul obligativităţii lecturii dispare, aceştia declarând că se descurcă fără a citi. Rolul esenţial în orientarea copilului către lectură le revine în continuare părinţilor, 40% din elevi aşezând recomandarea părinţilor în topul criteriilor în funcţie de care şi-ar cumpăra o carte. Pe de altă parte, ajutorul primit din partea profesorilor în selectarea lecturii este apreciat ca fiind de trei ori mai mic decât cel venit din partea părinţilor ori a prietenilor. În ceea ce priveşte genurile preferate de tineri, cărţile de ştiinţă se situează sub cinci procente, în timp ce romanele de dragoste ori cele de aventură se bucură de cea mai mare apreciere

SOLUTII PENTRU ATRAGEREA ADOLESCENTILOR CATRE LECTURA

Aceasta problema este una care vizeaza pe majoritatea elevilor de liceu din zilele noastre.Aceasta lipsa a placerii sau dezinteres pentru lectura in general si nu numai pentru cea suplimentara recomandata,este una caracteristica elevului acestor timpuri,elev pasionat de muzica,internet,jocuri si distractiile cotidiene.O solutie universal valabila,cred eu,nu exista,ci cheia unei astfel de probleme este motivarea elevilor.Astfel profesorul trebuie sa aiba in vedere,intotdeauna,interesele lor.E bine ca atunci cand profesorul incearca sa implementeze un program interesant de lectura,trebuie sa discute cu elevii programul inainte,sa-l negocieze si sa-l adapteze noilor cerinte si exigente ale lor.Modalitati de ilustrare inedite si conforme cu interesele elevilor a continutului materialului citit pot fi de folos in acest caz.Punerea in scena a lecturii sub forma slide-urilor,a interpretarii,a muzicii,a povestirilor modificate ii pot interesa pe elevii de liceu.Un aspect important ce poate influenta semnificativ interesul lor pentru lectura il reprezinta si tipul lecturii,astfel pe cat posibil,le trebuie recomandat pentru inceput,un material mai usor de citit cu o poveste adecvata varstei si intereselor lor.Pentru a afla cam ce ii intereseaza sa citeasca,profesorii ar putea sonda acest lucru prin clasa,intrebandu-i despre ultimele materiale citite fie ele si sub forma unor reviste.Totodata o scurta prezentare a cartilor,prezentare bine constuita astfel incat sa-i incite pe acesti sa citeasca mai departe,poate fi utila,curiozitatea lor constituind un adevarat atuu pentru a citi!!!

CARTEA PE CARE O SUGERATI COLEGILOR

De multe ori auzim de "oameni cititi"... dar totusi... ce anume invata ei din ceea ce citesc si cum anume se pot pune in practica eventualele cunostinte(aici ma refer in special la fictiune)? Am impresia ca aceasta discutie ar putea aprinde ceva scantei ... dar cred ca e totusi interesanta.Fiecare dintre noi probabil ca are prieteni care sunt pasionati de literatura(asta daca nu suntem chiar noi insine). Judecand la rece, sunt ei mai bine informati la modul general, stiu ei sa se exprime mai elegant,.... pana la urma, are cititul de fictiune vreo utilitate in afara de divertisment?Judecand logic, mi se pare absurd si ceea ce se intampla in invatamant. In loc sa se puna accentul pe dezvoltarea aptitudinilor de comunicare, elevii/studentii sunt obligati sa invete pe de rost tot felul de lucrari literare mai bune sau mai rele, de multe ori intr-o romana moarta, si asta ca o conditie pentru a putea studia ceea ce este cu adevarat util, adica acele materii care tin de profesia aleasa a fiecaruia.Ce este literatura pana la urma? Nu cumva este o arta? Nu este "frumosul" o chestiune de gust?Este moral ca o mana de indivizi care se numesc "critici literari" sa decida care opere sunt bune si care nu, pentru ca acestea sa fie impuse ca obligatorii in invatamant?Poate ca am deviat putin de la subiect dar cred ca aceste afirmatii pe care le sustin au un anume rost si o anumita semnificatie in ceea ce priveste viata elevilor chiar si cea a studentilor...!!Cartea pe care o sugerez colegilor este ADELA de G.IBRAILEANU.G.IBRAILEANU distinge intre romanul de creatie si de analiza,facand observatie ca in literatura franceza natura epica originara se pierde tot mai mult in favoarea"romanului problema",cu aspect de "drama filosofica",capabil in mai mare masura "sa ilustreze o problema de psihologie sau morala".Aceasta superba carte mi-a placut in mod deosebit deoarece cred eu ca scriitorul face ceva in plus fata de alti scriitori.Acel ceva e ANALIZA SUFLETULUI PERSONAJULUI ceea ce putini scriitori ajung pana la acest punct,asta e parerea mea!Nu stiu in ce masura v-am facut sa cititi aceasta carte sau operele acestui scriitor cert este ca trebuie sa citim cat mai mult mai ales acum cand suntem atat de tineri si lipsiti de griji pentru ca TINERETEA-este "plutire pe un rau de munte cu mladieri capricioase ,sub jocurile de lumini si umbre ale vietii,cu intarzieri neprevazute si binevenite,cu gandul la bucuria drumului de maine.Si dupa cativa ani,care trec ca un fulger,alunecarea vertiginoasa,fara putinta de oprire,intre maluri uniforme,intr-o lumina sura si rece de toamna,spre apropiata prapastie...".(ADELA de G.IBRAILEANU)

INFLUENTA PRESEI SCRISE AUDIO-VIDEO

Citind din intamplare ziarul "Tribuna invatamantului"nr. 845 din data de 24-30 octombrie 2004,pe care tata il ia in fiecare saptamana,spre marea mea surprindere am gasit si abordat teme foarte interesante la care pana atunci nu le stiam raspunsul sau poate nu acceptam raspunsurile posibile la aceste teme.Unul din articolele care mi s-au parut interesante a fost "Ce vor tinerii astazi?",o tema la care pana atunci nu vroiam sa-i accept raspunsul dar totusi acesta era un raspuns cat se poate de clar si cat se poate de cunoscut de multi dintre noi!!Cateva trasaturi ale adolescentilor care isi "fac de cap" astazi reprezinta manifestarea elementelor de imaginatie fantastica,spiritul critic,trairile sufletesti intense,afirmarea de sine,lupta cu gandurile si imaginatiile "bogate" si bineinteles ca lista poate continua.Avand in vedere aceste aspecte,deosebit de importante sunt discutiile libere cu noi tinerii,rolul parintilor in viata noastra al profesorilor si al celor aproape de Dumnezeu identificandu-se cu cel al psihologului,al medicului care o data ce ne-a stabilit diagnosticul,prescrie in cele din urma un tratament.Cel care va vindeca va fi,desigur Dumnezeu care,are in vedere si stilul/comportamentul de viata al tinerilor de astazi!!!Foarte multe persoane se intreaba CE VOR TINERII ASTAZI?O intrebare care ne-o punem chiar noi,insa multi dintre noi nu stim ce vrem iar cei care stiu,deseori nu vor nicidecum ceea ce este bine pentru ei,lucru ce este greu de realizat de vreme ce suntem inconjurati de HAOS si cu greu ne putem regasi pe noi insine!!!Din pacate,astazi,si lumea muzicii a fost afectata de vulgarizare.Mai multe genuri de muzica ne separa de tot ce-i sacru,de lumea care ne iubeste si nu in ultimul rand de scoala care ar trebui sa aiba un rol foarte important in viata oricarui adolescent!!Concluzia pe care am tras-o in urma lecturarii acestui articol este aceea ca tinerii nu sunt constienti de ceea ce fac,lucruri care mai tarziu vor avea urmari/consecinte si de care le vor parea rau mai tarziu....la maturitate....cand vor fi constienti de ceea ce au facut dar poate ca atunci va fi prea tarziu!!!!Un final nefericit ....tragic pentru adolescenti!!!!

CORECTITUDINE SI GRESEALA IN MEDIA SCRISA AUDIO-VIDEO

"Magari","gaozari"si "hahalere".....Cam acestea ar fi cele trei apelative care i-au “procopsit” pe jurnalisti in istoria recenta a mass media din Romania.Primul pe lista este tovarasul Ion Iliescu. Acesta i-a alintat acum ceva timp pe jurnalisti cu “magarilor“.Al doilea care a tinut-o mult si bine cu deja celebrul “hahalera” este Jiji Becali.Iata ca a venit si randul presedintelui tarii, Traian Basescu, sa alinte un jurnalist cu “gaozarule” …Radem, glumim, ne amuzam. Mai stam putin si iarasi ne amuzam. Dar … Cred ca avem de-a face cu o problema extrem de grava. Imi vin in minte o multime de intrebari la care, din pacate, nu am raspunsul. Cum sunt pedepsite aceste specimene? Cine ar trebui sa se ocupe de pedepsirea lor? Ce fac organizatiile profesionale din presa? Eu vad decat cate o … vezi Doamne … “luare de pozitie” a ONG-urilor. Si, care este efectul?Multe intrebari, putine raspunsuri. Incep totusi sa fiu din ce in ce mai convinsa de un lucru. Avem conducatorii pe care ii meritam. Noi toti i-am facut ceea ce sunt azi si mi-e teama ca ne va fi foarte greu sa-i mai schimbam vreodata.Este oare omul politic Traian Basescu pe aceeasi lungime de unda cu electoratul? Dar omul politic Gigi Becali? Se prea poate sa intre “momentul Ion Iliescu” si “momentul Traian Basescu” ceva sa se fi schimbat in modul in care sunt perceputi reprezentantii mass-media (si nu neaparat institutiile mass-media). Si, ca intotdeauna, lucrurile nu sunt doar “albe” si “negre”.Nu ia nimeni apararea oamenilor politici din Romania, cu atat mai putin eu. E clar ca nu au stofa de oameni politici….. DAR, un mare DAR…!!!!…observa cineva ca “jurnalistii” din Romania sunt mai acizi, mai nesimtiti, mai intriganti, mai reactionari decat orice alt jurnalist adevarat?? Exista totusi o etica a meseriei, in orice exista o eticheta, exista niste roluri care trebuie respectate, o decenta s.a.m.d. Ce fac ei nu e jurnalism, nu e o profesie, e un circ de doi bani, o tiganie ordinara. Seamana vant, culeg furtuna.Asa-zisii jurnalisti nu au nici o urma de decenta (sa nu mai vorbim de scoala sau deontologie profesionala), nu isi constientizeaza conditia lor de informatori obiectivi ai opiniei publice, nu au habar ce inseamna o pozitie, un statut social, o functie inalta etc.Scuzata sa-mi fie vehementa, dar mi se pare ca jurnalismul in Romania e de doi bani. Degeaba ne ferim de adevar si cerem respect de la “mai-marii” tarii, cand respectul si decenta sunt chestiuni personale, aplicabile individual si imediat de oricine are o urma de bun simt.In fine.. politicienii sunt cum sunt, dar jurnalistii se transforma din ce in ce mai mult in hiene nesimtite, vanatoare de scandal si senzational…