Cred ca este nevoie, intai de toate, sa lamurim termenii. In general, prin scriitori canonici se inteleg scriitorii esentiali ai unei literaturi. Pentru a simplifica lucrurile, sa spunem ca e vorba de scriitorii care sunt cuprinsi/ar trebui sa fie cuprinsi in programa scolara. Pana in 1989, in Romania functionau doua canoane. Unul oficial, impus de autoritatea politica si cultivat la toate nivelele de invatamant. Era o formula compozita care combina criteriile estetice cu obedienta fata de politica partidului comunist. Valabil in partea sa antebelica, canonul oficial din perioada comunista devenea foarte tributar puterii politice atunci cand venea vorba de scriitorii contemporani. Aici intervenea celalalt canon, al scriitorilor promovati in principal prin cronicile scrise ale lui Nicolae Manolescu (in Romania literara) si vorbite, ale Monicai Lovinescu (la Radio Europa Libera). Cel care valideaza, in ultima instanta, canonul, este publicul. Ori, acesta a confirmat canonul neoficial. Dat fiind interesul urias pentru lectura din epoca respectiva, se poate spune ca, in pofida imensului aparat de propaganda al partidului comunist si al programelor scolare tot mai absurde, canonul neoficial a fost cel care a ajuns sa fie acceptat de mai toata lumea ca singurul valabil.In privinta scriitorilor de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, canonul a ramas cel trasat de Lovinescu si Calinescu. Pentru perioada comunista a ramas in buna masura valabil canonul neoficial, cel sugerat de cronicile lui Nicolae Manolescu. Cum literatura se afla in perpetua transformare, in mod natural, canonul a fost completat cu scriitorii care, din diverse motive, au fost pusi la index sau marginalizati in perioada comunista si cu cei aparuti in literatura dupa 1990. Daca inainte de 1990 publicul avea, asa cum am spus, un rol esential in validarea canonului, acum aceasta chestiune cade exclusiv in sarcina specialistilor. Interesul pentru lectura a scazut dramatic si pe nimeni nu mai intereseaza!
CAT ESTE DE ACTUAL VASILE ALECSANDRI?
Vasile Alecsandri dupa opinia mea si a multor alte persoane,este si va ramane un scriitor canonic cum de altfel sunt foarte multi scriitori!Citind operele sale si mai ales binecunoscuta opera "CHIRITA IN PROVINTIE" si toate celelalte opere care fac parte din "CICLUL CHIRITELOR" am observat spre surprinderea mea o deosebita capacitate a acestor opere de a ramane in mintea mea ducandu-ma in lumea cunoasterii si a intrebarilor...ceva fascinant:personajele sale si felul lor de a vorbi,de a se comporta!TOTUL E DIFERIT DE TOT!
Imi pare nespus de rau ca nu am participat la minunata intalnire cu OVIDIU LAZAR si PETRICA CIUBOTARU.Cu toate ca nu am fost,zic "minunata" deoarece a fost o dezbatere cu 2 oameni minunati si inteligenti care au fost pe masura asteptarilor colegilor mei.Din ceea ce mi-au povestit si din ceea ce am reusit sa vad in film,am realizat ce eveniment important am pierdut!

1 comment:
Nici un link sau link-uri aiurea ...!
Post a Comment